Today sucks.

Ce să fac şi eu? Azi a fost ultima zi de şcoală. Poate că nu ultima oficială, dar a fost ultima pentru mine. Şi cum mă simt eu după acest an? Nasol. Cum a fost acest an? Nasol. Bine, bine. Există şi excepţii. Au fost şi clipe simpatice. Revenind... ce am făcut acest an? Nimic. Ba da. Am citit. Dar şi de citit m-am apucat acum vreo maxim 3 luni. E bine ş-aşa. Altceva? Nimic semnificativ. Note? Varză. Voie bună? Pe naiba! Nici măcar nu mă mai recunosc. Eu nu eram aşa. Liceul e deprimant. Şi ma uit la toţi oamenii ăştia proşti peste care dau toată ziua pe stradă şi ce fericiţi sunt ei, neconştientizând nimic. Şi bine le e, taică! Le e bine!
Azi pur şi simplu mi-a căzut cerul în cap, sau mai de grabă, s-a scurs. A plouat.
Zi urâtă. Stare deprimantă. Alt discurs sacadat. Mi-am făcut un obicei din asta. Momente dubioase. Banalitate. Ce viaţă!
Iar îmi plâng de milă. Măcar am ocupaţie.
The main idea e că ziua asta sucks. Mă rog. Cred că au fost şi zile mai dramatice. Şi cuvantul cheie al aceste propoziţii este "cred".

Şi o poză foarte "secsea" pe care a făcut-o Chestie azi îngheţatei pe care l-am pus să mi-o cumpere. Îl maltratez psihic.

Song of the day:
Coma - Mai presus de cuvinte
Lyrics of the day:
E liniştea ploii ce sugrumă cuvântul
Şi neliniştea frazei prea lungi
Iar timpul stagnează patronând inerţia
Şi nevoia de necunoscut.