duminică, 13 decembrie 2009

?

zumzetul lumii ăsteia
care ştie doar să
lipească foi mânjite
pe pereţi deterioraţi
îmi astupa urechile

oare cine mai consumă
atâta sunet?!
şi unde-l depozitează?


blackmore's night - self portrait

luni, 7 decembrie 2009

pielea nu mai este un ţesut conjunctiv epitelial

m-am săturat să-nghit atâta plastic
în curând şi pielea mea va fi
din cauciuc sintetic
iar organele din plastifiant
şi mi se vor plimba prin trup
până când anatomia nu va mai avea
niciun sens pentru mine

medicamentele mă vor transforma
într-un roboţel de jucărie
cu ochi din nasturi
şi nasul - un şurub


Snow patrol - Signal fire

marți, 1 decembrie 2009

sonerie ciudată

nu vreau
să încetez
să simt
aşa cum simt eu
nu vreau
să devin altceva
din cauza tăcerii voastre
după ce strig după voi şi la voi
nu vreau să tac
aşa ca voi
şi am să vă scot
dopurile din urechi
cu unghiile mele lungi
şi albe

te tot sun şi nu răspunzi
telefonul îl ai în geantă
dar auzul
nu înţeleg unde ţi-l ţii


Catherine Deneuve - Toi jamais

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

încheiere

Şi am aflat. Sunt un om defect. Mă zbat, mă cred născută cu un scop, dar nu, mi-am ratat existenţa. Şi credeam că e d-abea la început. Mai sunt şanse. Mai sunt? Mai îmi daţi? Mai merit? Uneori cred că mă zbat pentru un ideal care nu e al meu. Probabil nu mi-l permit. Poate şi aerul pe care-l inhalez nu e cel care trebuie. Cred că-l fur cuiva. (e o chestie ciudată cu aerul zilele astea) Poate că sunt cineva care nu sunt şi trebuie să îmi dau seama cui i-am furat şi eşuat viaţa. Şi să-mi cer scuze, apoi să-mi dau seama cine sunt eu. Sau poate doar faptul că nu sunt îndeajuns de bună pentru mine mă face să mă gândesc aşa, când de fapt ăsta-i modul în care totul trebuie aranjat. S-a stabilit dinainte. N-am dreptul să comentez. Şi-aş vrea să ştiu unde greşesc. E oare când păşesc? Sau când gesticulez? E oare în modul cum mă spăl pe cap? În faptul că nu ma pieptăn? În modul cum îmi freamătă celulele şi-mi urlă coloana vertebrală: O să mă frâng dacă mai stai în poziţia aia la calculator! Ce este de fapt?! Neajuns. Vibrează cerul de calomnii şi se scurge ploaie. Ce sincron! Între vreme şi stare. Adevărul individual se transformă într-o minciună universală. Sunt departe, departe de cineva care-aş putea fi eu.


Dalida - Pour ne pas vivre seul

joi, 26 noiembrie 2009

cronic

eram bolnave rău
ţineam lighene lângă pat
şi deja nu mai ştiam
care-i cu voma mea
şi care-i cu a mamei

iar eu mă întrebam
dacă sănătatea e o boală bună
şi dacă miroase a un spital gol

eram copil
nu-nţelegeam
de ce mama scuipă sânge
şi de ce burta mea era umedă şi caldă

sau de ce tata ne aducea ceaiuri fierbinţi
şi se uita cu mine la desene animate

deşi este şi mai confuz faptul că azi se uită
fără mine


Morcheeba - Fear And Love

marți, 24 noiembrie 2009

urâţilor

de ce mereu celor urâţi le găsim scuze?
că dacă n-ar avea nasul aşa mare
doar de era părul ceva mai des
de-ar slăbi puţin la picioare
un tratament facial
şi n-ar mai fi aşa urât/ă

în schimb când vine vorba de cei frumoşi
dacă nu şi-ar coafa astfel părul n-ar mai avea şarm
dacă n-ar purta ochelari
(parcă are ochii prea mici)
e prea slab/ă
vocea-i este groaznică, dar ea e perfectă când tace

de ce facem asta?
combatem nedreptatea?
sau e doar frica de-a nu fi judecaţi prea dur
acum c-am realizat
că suntem urâţi?


Jay-Jay Johanson - Far away

duminică, 15 noiembrie 2009

toţi suntem gri. (edit)

sunt şoapta din delirul tău isteric.
de ce doar urlii? ş-aşa... eu... te-aud doar când taci,
dar te simt, te simt viu
aproape de tâmpla mea dreaptă
cobori încet
îmi tatuezi gura cu egocentrismul tău -

şi m-aş sfâşia de lume!
demisionez! Singurătatea În Colectivitate e prost plătită.

mai bine m-aş muta pe cer căci
am visat că sunt un nor. un nor n-are nevoie de suflet.
vreau să fiu un nor pe pământ. să se plimbe lumea prin mine.

să-mi respire aburul cenuşiu şi umed,
înghit lumea (măsură de precauţie ca să nu mă înghită ea pe mine)

*

eternitatea ar fi eternitate
dacă sintagma
timpul stă în loc când iubeşti
n-ar fi vrăjeală,
dar iubirea prin timp doar îşi caută un unghi (ne)potrivit
de unde să-ţi poată face cu mâna

claxoane mă trezesc la realitate... of!
aş simţi zâmbetul înflorind în mine
de-ar rămâne semaforul galben pentru totdeauna.


Dream Theater - Endless Sacrifice

miercuri, 11 noiembrie 2009

balada şamponului

după ce îmi spăl claia creaţă
îmi simt capul atât de uşor
de uneori mă-ntreb
oare e gol?!

şi şamponarea mă derutează
de ce părul meu nu e la fel de creţ de fiecare dată?
mutant.

iar am adormit în cadă
şi m-am trezit când apa
nu mi-a mai încăput în nas.

întrezăresc pe dopul căzii
prinţese de săpun culegând bule de oxigen în coşuleţe verzi.
acum încearcă să-şi îndese în coş
degetul meu mic
de la piciorul drept.

ce mă fac?
mă gâdilă pe dosul unghiei.
chiot.
şi râdem cu nările pline de apă
şi părul plin de clăbuci
şi ochii aburiţi
...

mirosul şamponului mă face să mă gândesc
la gumă de mestecat
sau la pasta mea de dinţi - care nu e mentolată...

dar nu mai sunt copil
nu mai consum şampon
greşit.


Arssura - Goluri in stomac

marți, 10 noiembrie 2009

toamnă

dudul vrea să mă anunţe c-am înnebunit
zi de zi se clatină când vin acasă (de parcă mă recunoaşte
ca un câine docil)
îmi arată (însă) direcţia cealaltă
da, crede şi el că-s dusă pe cărări

zâmbesc în ploi nescrise pe tenuri imperfecte,
dar pleoapele mele iubesc norii ce dansează-n gene

şi ţopăi pe frunze înecate
ce vor să-mi danseze sub tălpi
pe-alei pierdute printre blocuri plânse

dudul nu aprobă comportamentul deplasat
-dansezi cu frunzele ce mor?!

toamna-i un funerariu colorat
sau poate doar îşi poartă hainele de doliu pe dos?

tu ce crezi, dudule?

e rece visul
că nu sunt
că nu eşti

doar un copac subţire ce se-nclină


Ingrid Michaelson - Morning Lullabies

duminică, 8 noiembrie 2009

fragment dintr-o zi oarecare într-o zi oarecare

întinde-mi, iubitule, sufletul tău cald
la ora 1, 16 minute si 38 de secunde
să ţi-l cuprind în braţe
de data asta
nu-i voi mai da drumul


sunt lucruri pe care căutăm să le interpretăm şi să le înţelegem, legându-ne de diverse teorii filosofice, numerologice, căutăm dincolo de cuvinte un sens - al unor cifre, al unei ore, care oricum pentru voi e doar o oarecare. timpul trece fără să-i pese de clipa pe care noi o vrem eternă, nu ţine cont de faptul că acum vreau să rămână acum până mâine. circulaţi, circulaţi! ne regăsim atât de diferiţi în aceeaşi zi... e aceeaşi zi? nu. viaţa e mişcare, timpul e goană, dar noi... noi de ce stăm pe loc?
... te-am mai trăit o dată... dar nu azi.




Kazi Ploae - Inextricabil

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

copiii nu au solzi

de-a v-aţi ascunselea te joci
cu sentimentele tale
şi te-au găsit
e rândul tău să numeri
acum pe el să îl găseşti
trişează. nu-i nimic,
poţi şi tu să joci aşa.
dar caşti. te-ai plictisit?
eu parcă nu.
mi-a intrat în ritm jocul ăsta.

iubirea e un tatuaj.
e o meduză care-ţi otrăveşte buricul.

e un tatuaj de la gumă.
aplauze! încă le aud când mă simt singură.

de ce nu vine fericirea atunci când o chemi?
fericirea nu e un prieten bun. vine atunci când ai mai puţină nevoie de ea
fiindcă ştie că atunci tu ai uitat că există.
ea ştie că te ascunzi şi că pituluşu'
nu-l joci cu el, toanto!,
îl joci cu tine.

nu ştii de ce copiii nu au solzi?
fiindcă ei n-au apucat să crească şerpi pe limbă.


Parov Stelar - Chambermaid Swing



luni, 2 noiembrie 2009

iernatica vârstă

ridurile femeii de 73 de ani
numără clipele de fericire din viaţa ei
numărul firelor albe - vise
tremurul mâinii - deşarte
eşti singură, bunico?
dar eşti măcar bunică?
şi unde-s nepoţeii?

o gutuie în palma zbârcită
să-ţi amintească de nopţile de iarnă
când desenai pe geamuri cu degetul steluţe
care lipseau din cer

nu eşti bunică
esti doar bătrână
ninsă de ani şi cu flori de gheaţă-n ochi

tremuri ca brazii toamna
când nu vor să se dezbrace
că-i ger
şi râd de stejarii care nu şi-au permis
nici anul ăsta haină


Emeric Imre - Gara

sâmbătă, 31 octombrie 2009

Tu eşti un orb şi eu o invalidă.

sâmbătă, 24 octombrie 2009

copilărie minată

începem de mici
atacuri cu pistoale cu apă
şi bombardamente cu baloane
apăsăm cu degete cârnăcioase
pe trăgace de plastic
rânjind cu dinţi de lapte
minunea ţintei atinse
şi apa e sângele copilăriei,
iar ochii albaştrii
bălţile trecutului păstrate-n cavităţi de lut.


Alternosfera-Visatori cu plumb in ochi

sâmbătă, 17 octombrie 2009

evil deeds

tu mi-ai pătat carourile cu dungi
bulinele cu steluţe
şi x şi zero-ul l-ai transformat
în ou şi cracă
te cred malefic
creezi din viaţă un pamflet
şi-mi transformi
lacrimile în râsete isterice
îmi sperii siguranţa
şi-mi topeşti expresivitatea
îmi dezcleştezi dinţii
şi-mi muzicalizezi scrâşnitul
eşti un malefic hipiot
mi-ai încreţit culoarea din ochi
mocnind dansuri
în jurul taberei cercetăşeşti
în ultima seară
dansator pe scoarţa
sclipirii din colţ.


Kumm-1000 de chipuri

marți, 13 octombrie 2009

abundenţă

mi se sparge vocea
atunci când buzele tale-mi ating gâtul
mi se lichefiază sufletul
sub privirile tale reci îmbinate cu un zâmbet cald
nu înţeleg
şi tresalt toată
a neştiinţă
printre îmbrăţişări ale organelor
şi unduiri perverse
nepermise printre geamantane
bolduri şi flori de plastic sau dantele

priviri aruncate pe bancheta din spate
napolitane răsturnate
oops!
opriţi chicotitul
închideţi ochii
lăsaţi-vă corpurile să doarmă duse
aliniate şi-nghesuite
de magneţi emoţionali
la-ntâmplare printre scoici
ne regăsim.


Holograf - Daca vrei iubire

sâmbătă, 10 octombrie 2009

dezincifrare

umeri ursuzi şi goi
se prelingeau pe linia luminii
parcă respirând individual mişcări de dans
ale alergiilor la praf
ce tac în ţesături marginale
şi-şi beau chimii contestate-n minţi studioase
anulate de cifre seci
şi de neînţelegători lingvişti
printre degete-mpletite-n opt
joi la ora zece dimineaţă
pe pervazul de lemn al geamului
de la etajul doi
şi jumătate.


Lenny Kravitz&Vanessa Paradise-Lonely Rainbow

joi, 8 octombrie 2009

culuare

şi printre spaţii oculare
printre bănci şi ziduri
pe culoarele surpriză
în tuburi
prin maţe
prin cavităţi
şi în spaţiile din parchetul vechi
circulă mesaj
şi vârfurile unghiilor printre firele de păr -
aştepţi să-ţi zgârii scalpul cald
cu pasională
lipsă de forţă emoţională.
şi vrem să ne iubim
printre spaţiile reci dintre nisipuri.


Coldplay - Fix you

marți, 6 octombrie 2009

maluman

din vârfurile degetelor îmi răsar pietricele umede
şi mâna-mi devine o sculptură de nisip
inexactă
cu degete mai lungi - mai scurte
greşeală-n palme asimetrice
nimerind o viaţă ideală
în puzzle-uri umane
completăm suple răbufniri de aer cald.


Amos Lee - Soul suckers

luni, 5 octombrie 2009

grăiesc

nu-ţi vorbesc dacă nu-mi vorbeşti
ţi-aş zâmbi, dar tu nu-mi zâmbeşti
ţi-aş povesti, dar taci fiindcă vorbele-s minciuni sfruntate
tu pari să te fi mutat pe strada 7 - Diferita Realitate
rimele copilăreşti îmi ciuntesc mesajul
dar nu-mi pasă cât timp nu-mi seacă glasul.




Elton John - Friends Never Say Goodbye.

joi, 1 octombrie 2009

blajin?

mă ustură buzele de dorul tău
gura mea tânjeşte după jocul gurii tale
obrazul meu cere să fie atins de genele tale
clipeşte-mi chipul.
până acum mi-a fost teamă să-nchid ochii.
eşti drumul meu spre lumină
şi uşa dinspre întuneric e palma ta întoarsă;
îţi vait surâsul dimineaţa când întorc capul
şi pe perna de lângă mine e doar un fulg.


Disney - Cinderella - So This is Love

miercuri, 30 septembrie 2009

t.i. * scurt


îţi număr răsuflările fierbinţi
pe gâtul meu
şi cred că viaţa e un gâdilat superb
când râd innebunită
de tine.


Lara Fabian - Je T'aime




luni, 28 septembrie 2009

beatitudine de alaltăieri

urechile mele ţi-ar înghiţi vocea
gura mea ţi-ar păstra etern sărutul
ochii mei ar da foc suliţelor cu care mă străpung ochii tăi
şi zilele ar fi infinite-n feeling
dar s-ar duce repede
căci sâmbăta e mai scurtă decât restul zilelor săptămânii
şi poezia nu se mai scrie pe scoarţe de brad
se scrie în expiraţiile fierbinţi ale staniolului
imbrăţişat de brichetă
îţi caut amorţeala degetului mare al mâinii drepte
lunecând pe unghii ciopârţite
dar bucle vineţii îţi vor mângâia braţele nedormite
şi vei înţelege de ce se-nfioară pielea
şi nu-i nevoie de cuvinte
sau de gest
sau de viteză
sau de scări de bloc
cu becuri sparte
şi hârtii alunecate din buzunarul cercetaşului cu turul atârnând
de parcă-ar fi spaţiu de depozitare-al senzaţiilor de ieri
de care nu vrei să te desparţi
întrebare rămâi etern
răspuns eternul e o secundă-n cer
nu ştii
nu vrei
nu pot
nu cred
nu se-nţelege
dar m-opresc din scris căci aberez
şi m-am pierdut printre rânduri de scrum
dă drumul pieptului să pulseze violent


Nat King Cole - L-O-V-E

miercuri, 23 septembrie 2009

nesimţirea nu se găseşte la dozaj

nu-mi place să v-aud băgându-vă organe,
dar parcă-mi vine să v-ajut să le băgaţi în voi,
să vă-ndesaţi tăcere în guri pofticioase de argou,
să v-astupaţi vena cu seringi pline ochi
de parcă sângelui i-e sete de morfină,
de nenorociri antipatice de ieri
de parcă hemoragia-şi aminteşte
toate vazele din geamul de la mansardă
sau de câte ori te-ai întors îanpoi în mă-ta
de parcă-i clitorisul cheia către suflet
sau picioarelor le pasă
de nervozitatea ta absurdă-n care nu te poţi abţine
să zici: maciuci! şi fiecare înţelege ce o vrea,
ce-i convine sau sună mai idilic
şi lungă-i, frate,
îmi penetrezi timpanul cu ea căci aparent intră peste tot
nesimţirea.
înghiţi ţigara cu totul şi-ţi exprimi respectul
printr-o flegmă pe pantoful negru al trecătorului la costum.
ţi-e ciudă, tu ai găuri prin limbă, nas, urechi, sprâncene
sau chiar şi-n spaţiile dintre degete,
ai lanţ de câine la pantalon,
pantalon rupt în genunchi, cu aţe atârnând
şi cămaşa lui tactu din armată sau marină sau
când şi unde dracu o fi purtat-o!
eşti spânzurat cu un şiret negru de la adidaşii de ieri,
iar celei în rochie cu dantelă albastră nici nu-i pasă.


Jack Savoretti - Dreamers


luni, 21 septembrie 2009

Zi semnificativă

Uneori aş vrea să mă opresc pe rândul ăsta şi să-l simt dur sub picioare, să simt rândul scris asfalt şi să astup gropile din el cu frunze. E toamnă şi-i placută imaginea scoarţei imbătrânite printre gratiile din geam. E plăcut fulguitul simpatic al unui vânt rătăcitor şi înfrigurat. Ne simţim pe pături ude întinse pe pietroaie, ne mirosim palmele îmbibate în parufumurile noastre, zâmbim cerului fumuriu şi nu ne vine să credem. Trăim! Nu mai dăm drumul senzaţiei de azi, doar azi, nu mâine, nu ieri. Am descoperit prezentul şi dragul de-al trăi, am descoperit stele căzătoare. Am văzut anul ăsta vreo 9. O singură dată mi-am pus o dorinţă şi cred, sper, mă gândesc că s-a cam împlinit. Zi-mi că-i aşa, că eşti adevarată, în sfârşit, palpabilă printre vise. Mă străbat multe gânduri, dar parcă-s fluide şi se duc, se scurg printre degete, nu ştiu. Am şomat o vreme, lăsându-te singur, nici nu-mi dădusem seama până când Ana mi te-a reproşat, dar nu-i nimic, am să mă lăfăi printre rime şi cuvinte (vesele acum, sper) şi-am să retrăiesc toate clipele pierdute. Acum hai să râdem în hohote, să nu regretăm nicio clipă, să facem iar liste, că deja prind drag de noua-mi capacitate.
Şi-n încheiere un quote superb dintr-un serial superb (One tree hill):
Believe that dreams come true everyday because they do.



St Lola In The Fields - Don`t say


Ahh şiii, Anda...
LA MULŢI ANI!!!!
woof you, my best friend
pentru că au trecut anii şi noi împreună prin ei,
pentru că râdem împreună chiar şi atunci când e de plâns,
pentru că îmi suporţi toanele şi crizele groaznice care le fac uneori,
pentru că eşti un copil dulce,
pentru că mereu trecem peste,
pentru că e aşa simplu să te iau peste picior,
pentru că eşti o oamă teribilistă,
pentru că eşti puerilă şi perversă,
pentru că habar n-ai ce vrei,
pentru că-mi place când recunoşti, umilă şi-mbufnată, că am avut dreptate,
pentru că uneori zici nişte aberaţii mai mari ca tine,
pentru că mă enervezi şi te-aş bate uneori,
pentru că nu-ţi dai seama,
pentru că eşti o bleagă
şi pentru că o să-nveţi.

te iubesc.
>:D<


miercuri, 9 septembrie 2009

nu se ştie

nu sunt eu fata din oglindă
care desenează cu ruj roşu pe suprafeţe sticloase.
nu sunt eu fata în blugi şi cămaşă verde,
nu sunt fata care zâmbeşte
sau cea care aleargă pe străzi
ca o bezmetică nebună,
nu sunt cea care te sărută pe creştet
şi nici cea care te iubeşte.

sunt departe de-a fi fata
care stă cocoţată pe spătarul băncii şi bodogăne
despre diverse amănunte sau idei
sau cea care se uită la lună şi se teme
de ochiul orbului care o priveşte...
nici cea care te încurajează
când doar ea crede în tine,
nici cea care stă pe bordură
printre agitaţie şi stres
printre energii negative
printre boscheţi
printre tenişi şi skate shoes sau bocanci luaţi din târg
printre degete languroase.

eu sunt doar fata
de pe raftul de jos al dulapului din dormitor...
eu sunt fata din cutie.


Athlete -Wires

joi, 3 septembrie 2009

nu cumpărăm de-aici

ideile se vând la colţ de stradă,
la tarabe cu finetti, bere platinată şi elice pentru ventilatorul tău din balcon
care s-a dezhidratat.
august ne topeşte unghiile de la picioare,
oasele de sticlă şi răceala din ochi.
trotinetele roz nu mai alunecă la fel
pe străzile prăjite.
ojăm zidurile-mbătrânite, plictisite de aceeaşi nonculoare,
ne luăm propria formă pe care nu o mai lăsăm
distorsionată de lumină.
şuviţe de clipe animate pierdute prin baruri
la margine de drum amorţit
de-atâţia paşi.
trec pe lângă geamuri haine duse de furtuni prin lume -
donaţie de la vânt pentru tine.
şlapii roşii cu buline cutreieră pământul
în căutarea picioarelor perfecte.
sunt nasturele căzut de la bluza lui preferată
şi am 2 din 4 ochi prinşi
între firele de iarbă.
văd lumea ca un om -
doar pe jumătate la fel de bună
ca a mea.


The Postal Service - We Will Become Silhouettes

miercuri, 2 septembrie 2009

altă leapşă

Leapşă ambiguă de la Anda:

prima băutură: lapteee. <3
prima mâncare: orez.
prima amintire: un copil printr-un gard cu care mă jucam cu păpuşile la Făcăieni.
primul gând frumos: zăpadăăăăăăă strălucitoareee!
primul gând urât: prea multe ca să mi-l amintesc pe primul. judec oamenii prea rece.
prima faptă bună: ajutat băbuţă să coboare scările.
prima faptă rea: volei cu pisica Andei.
primul contact cu calculatorul: jocul Hercules.
prima senzaţie: uimire.
prima enervare: nu-mi trece prin cap decât ultima. nu mă duc la Stufstock.
prima spaimă: îmi luasem din greşeală şosete diferite când eram mică şi-am crezut că o să păţească ai mei ceva din cauza asta.
prima emisiune tv: Teo?
prima carte începută: 20 000 de leghe sub mări. îmi amintesc asta cel mai clar fiindcă dacă nu citeam 20 de pagini pe zi n-aveam voie afară (teoretic).
primul vis: monştrii alergându-mă printr-un imens conac şi eu ascunzându-mă de ei într-o budă de lemn cu o lună cioplită-n uşă.

către Adina.



Anathema - Childhood Dream

marți, 1 septembrie 2009

noroc

mai ştii când ne căutam printre frunzişuri?
sigur că şti. mă priveai cu ochi vioi
de sub tulpiniţe gălbui.
te strecurai mică şi pătată,
trăgând cu ochiul la tubul găurit
prin care ploua dimineaţa
şi zburai până la mine
pe degetul arătător la care am
unghia cea mai lungă şi roză.
şi te priveam cum zburai
spre gară şi te opreai pe ţeava
albastră de pe partea centrală -
înspre stradă
şi te răsuceai şi răsuceai...
deci mie...
unde mi-e norocul?


Snails - Undeva

luni, 31 august 2009

99 facts

leapşă de la Edi:

1. Trăiesc să scriu şi scriu ca să trăiesc.
2. Îmi place ciocolata amăruie.
3. Nu suport minciuna.
4. Sunt obositoare.
5. Am probleme cu ochii şi în loc să mi-i odihnesc stau la calculator până dimineaţa.
6. Prietenii mei sunt prioritari.
7. Cititul mă linişteşte (depinde ce citesc, unele cărţi mă deprimă).
8. Cinefilă (sau undeva p-aci).
9. Îmi place să mă plimb.
10. Aş putea trăi din ceai şi biscuiţi.
11. Sunt spontană.
12. Încăpăţânată peste măsură.
13. Uneori vorbesc prea mult, alteori nu scot o vorbă.
13. Moody.
14. Paranoică.
15. Cred în fantome.
16. Mă sperii greu.
17. Am o imaginaţie bolnavă.
18. Îmi place să rod paie şi beţe de la îngheţată.
19. Mănânc coaja lămâii.
20. M-aş sui pe munţi zi de zi.
21. Nu-mi place la mare, o văd ca pe o baltă mare şi inutilă.
22. Aş fi vrut să fiu mulatră.
23. Cânt, încercând să ignor timpanele care-ar putea fi ciobite.
24. Am o obsesie proaspătă cu trupele Blazzaj şi The Snails. Aproape că numai asta ascult de vreo 2 săptămâni încoa.
25. Pot fi destul de malefică.
26. Complexată, deşi nu-mi place s-o recunosc.
27. Îmi notez replicile simpatice ale oamenilor.
28. Am multe ticuri verbale care mă calcă pe creier.
29. Nu ştiu să scriu corect în nicio limbă. Formă jalnică de agramare.
30. Ador oile. Sunt cele mai drăgălaşe animale.
31. Exagerez cu caterinca, devenind stresantă.
32. Mă-mbrac în funcţie de starea de spirit.
33. Uneori devin foarte dramatică.
34. Egoismul oamenilor mă complexează.
35. Vreau să locuiesc într-o bibliotecă.
36. Nu-mi place să las lucrurile neterminate, dar uneori fac asta.
37. Detest când mă contrazic singură.
38. Vreau la facultate.
39. Mă enervez dacă nu înţeleg ceva.
40. Nu ştiu ce e aia inteligenţă. Mi se pare relativă, tocmai fiindcă nu înţeleg ce e!!! ARGH! (getting angry now)
41. Vreau la Stufstock.
42. Mănânc pe banii altora.
43. Gesticulez oribil când sunt concentrată.
44. Mă uit în gol de uneori zici că-s schizofrenică.
45. Româna mi se pare cea mai expresivă şi frumoasă limbă.
46. Sunt leneşă.
47. Nu-mi plac oamenii care nu se asortează. Şi nu cred că haina nu-l face pe om. Te-mbraci cum îţi place şi consider că orice faci, te defineşte.
48. Mă răzgândesc repede.
49. Nu-mi plac oamenii care încearcă să fie drăguţi.
50. Nu-mi plac oamenii care încearcă să schimbe oameni.
51. Ipocrizia mă dezgustă.
52. Critic mult.
53. Când sunt sictirită e bine pentru tine să te dai de lângă mine, dar e bine pentru mine să rămâi acolo.
54. M-am tuns şi sufăr.
55. N-am culoare preferată, dar nu-mi place galbenul sub nicio formă şi nici movul, dar am o bluza mov.
56. Dacă am mulţi bani odată îi dau pe cărţi.
57. Ţin minte în detaliu ce vorbesc cu oamenii.
58. Ţin minte date importante, zile de naştere, ore şi minute la care se întâmplă chiar anumite chestiuni importante mie, dar cu toate astea sunt cam varză la reţinut date la istorie (nu că mi-aş bate capul).
59. Sunt o comodă!
60. Uneori m-aş bate.
61. Azi am fost tristă, dar ieri m-am distrat.
62. Speram să schimb lumea. M-am trezit la realitate.
63. Prăjitura cu nes e preferata mea.
64. Vara asta am aflat că-mi place ceapa.
65. Sunt varză la volei sau cel puţin, ieri I sucked big time!
66. Mai rezistentă la alcool decât majoritatea oamenilor pe care-i cunosc.
67. Judec oamenii destul de dur.
68. Nu suport să mă ciondănesc cu Corinel, de asta am grijă să se întâmple rar de tot sau şi mai bine!, să nu se întâmple.
69. Copiii îmi par adorabili!
70. Îmi place să fac poze cu aparatul Andei.
71. Sunt împiedicată şi stângace.
72. Mă lovesc des.
73. Sunt bătăuşă.
74. Îmi place să pup oamenii pe cap. (sper să n-aveţi mătreaţă)
75. Leapşa asta am văzut-o acum mai multă vreme pe un blog şi mi s-a părut faină, dar nu mai ştiu de ce n-am furat-o.
76. Mă deranjează când taicămeu are dreptate.
77. Aş vrea să fiu la fel de inteligentă ca tata. (iete, bă, aproape am un idol)
78. Când cad eu râd prima.
79. Mă gâdil foarte rău.
80. Râd gălăgios şi ciudat şi uneori fără oprire şi din motive stupide.
81. Vicky m-a introdus în lumea bancurilor cu Chuck Norris şi îi mulţumesc pentru asta.
82. Mi-ar plăcea să am o colecţie de bocanci.
83. La bătrâneţe vreau să mă fac designer vestimentar de babe.
84. Vreau sa fac prea multe lucruri deodată fiindcă sunt în conflict cu timpul.
85. Aş vrea să trăiesc din scris şi citit, dar... ehh, mai greu.
86. Mă termină psihic oamenii pisălogi.
87. Mi-e dor de Mări. D-abea aştept să-nceapă şcoala să stăm iar mult mult împreună.
88. Oamenii proaspăt treziţi mi se par haioşi.
89. Ţin uşa de la frigider deschisă când beau apă.
90. Îmi place să mănânc diverse improvizaţii de salată de fructe cu-ngheţată şi dulceaţă de vişine + biscuiţi şi ciocolată.
91. Dupa un an de zile melodiile lui Emeric Imre încă nu şi-au pierdut farmecul. Tot nu mă satur.
92. Îmi place toamna.
93. Am vrut să postez mult pe blog, dar am poezii prea lungi şi aberante ca să le pun p-aci.
94. Nu sunt curioasă.
95. Împletesc brăţări.
96. Cifrele 6, 7 şi 8 mă enervează şi astea sunt exact numerele camerelor care erau libere la pensiunea unde am stat când am fost la munte.
97. Îmi plac câinii mari.
98. Sunt atentă la detalii.
99. Încă sper.

mai departe: Corinei, Andei şi Anei.


Bosquito -Doua maini

duminică, 30 august 2009

petru banca de la margine

era o bancă
eu, ăla, ea, el şi celălalt
o bere, trei pungi de pufuleţi, zgârcenia pungii cu seminţe şi un rom.
ne-mpleteam picioarele, râdeam, distrugeam mituri
şi trişsam vorbe, fumuri, bule şi chiţăituri metalice.
se enerva, ea ţipa, apoi râdea ciudat,
el se holba cu ochii-i mari, albaştrii,
iar celălalt se războia cu nebunii de nisip şi lanţ de fier
p-ăla nu-l ducea capul nici până la colţul străzii,
iar eu mergeam clătinat spre coşul de gunoi
să-mi abandonez durerile şi înfrânarea sufletească
printre doze strivite de bere, şerveţele, ambalaje de chipsuri -
noile lor colege de cameră.
mă războiesc cu posterioare ce îmi interzic locul ales din spaţiu
şi încerc să cuceresc banca de la marginea trotuarului
pe care nu mai circulă nimeni dupa miezul nopţii
decât eu, ăla şi uneori şi el.
lemn proaspăt vopsit ne salută pe pantaloni
coloraţi în noanţe lemnoase.


Keegan-Change in my condition

sâmbătă, 29 august 2009

vreau să dorm

am dormit pe-un teanc de prosoape şi chiloţi
am dormit între pat şi perete
cu capul pe cel mai de jos sertar
al dulapului
cu capul pe o mânuşă
şi un fes vechi de-al
bolului cu zacuscă.
eram îmbrăcată în fustă pliată
şi tricou cu steluţe
şi doi nasturi
o lună albă
şi-un cerc negru.
căscau cutele adormite,
iar cotul meu atingea parchetul
de curând raşchetat
şi sub pat se zăreau forme ciudate.
erau doar genunchii mei zgâriaţi
de somn.


Tarja Turunen - Boy and the Ghost

uită-te




privirea îmi urla, dar tu eşti surd
de fapt sunteţi toţi
orbi
surzi
muţi
nepăsători
blocaţi în lumi individuale
privaţi de senzaţii răscolitoare şi gânduri
amare cutreierând papilele gustative
rigide ale raţiunii
te chem între degete invalide
cer pulsul moale ale siguranţei
dar tu mi-l furi şi pleci cu el
prin gări, staţii de autobuz, metrouri reci
în miez de toamnă
când mă întrebi
-ce-s ăia fiori?
-atingeri spirituale pe cefe mult prea calde.


Amy Lee - Sally's Song

luni, 24 august 2009

lumină-n ecou

dacă-ţi par un pion
atunci te-nşeli
că-s un nebun
sărind la şotron
blocat la 6 - pătrăţel roşu
iernatic în felul lui sângeriu.
s-a finit!
trebuie să aleg între 7 şi 8.
de ce simt două numere
cu ghinion?
ajung la nori dacă aterizez
în paşii oacheşi ai cifrei ultime?
bănuiesc că doar mă scufund
printre licurici.


Coma - Canta-mi povestea (acustic)

joi, 20 august 2009

miez nocturn

e aşa tristă strada
la 12 noaptea
privită de la balcon -
ca un cartonaş verde
uitat pe birou fără notiţe
mâzgălite pe suprafaţa-i anevoioasă.

caut să deschid uşa acestui suflet,
dar am tot tras de ea
până am rămas cu clanţa-n mână.
sunt blocată într-o casă
scobită pe suprafaţa unui gorun
făcut pachet şi ţinut în buzunarul unui trecător
plictisit pe strada unde s-a tăiat, proaspăt, iarba
în jurul stâlpului cu plăcuţa nr. 9.


Laura Marling - Ghosts

joi, 13 august 2009

stinsă

-nu mai juca şah pe întuneric!
ridici din umeri. te prefaci
sau chiar nu înţelegi?
strategia vieţii e poate mai uşor
de gândit pe întuneric.
vorbe sau fapt?
răsuflii în pernă.
ţi-ai luat lumea-n cap
ca să-ţi populezi vidul intelectual
şi-ai plecat aiurea
să provoci nebunii hoinari pe pavajele
colorate greşit sau doar cauţi
curbarea buzelor excitând
guri doritoare de parfumuri
ale reginelor din autobuze, de pe băncuţa din faţa blocului sau doar rătăcite
aprinzându-şi ţigara la colţ.


Shane Mack-More Than This

marți, 4 august 2009

nimic

mi-am luat gresie
în formă de flower-power
şi nişte iarbă să asup
golurile.
păcat că inima
e plină de buruieni
nedorite.
ţi-ar amorţi organele să le tot smulgi.


El Negro - Antipanica

luni, 3 august 2009

Ofrandă

Gâlceava zilelor de ieri ne ţine încă între degetul arătător şi cel mare,
este încă viu galopul iezilor pe suprafaţa retinei, ca o
ofrandă albă adusă zilelor senine...
râdeam sub umbrela fierbinte
găurită de privirile noastre curioase
enunţate prin iubiri care ne amintesc că noi n-am înghiţit împreună razele de soare.


Kidney Thieves - Zerospace

duminică, 2 august 2009

Pentru Adinel

Stephen King ar dansa limbo pe masa ta din bucătărie
tâind în carne vie de şobolan bolnav de gripă
ţi-ar curăţa mucegaiul de pe plictiseală cu o poveste despre trenul care era cât pe ce să-i strivească şoseta.
cresc piramide ale gândului mărunt pe sufletul tău,
iar viaţa ta-i o salată de fructe
servită de-un înaltoc brunet cu ochi căprui care
zâmbeşte galeş şi-ţi cântă la chitară o baladă
armonioasă.
şi mi-ai salvat, Adino, brăţara de la orfelinat,
abandonată în desişuri -
puteam s-o pierd şi-aş fi urlat de nervi
la pământul dezinteresat,
la încheietura mea surdo-mută.
te-ai orientat printre pavaje
iar antaresuri vesele îţi indică salut c-o roată suspendată
busola îţi indică estul în sud-vest
iar tu alergi după buburuza galbenă
ce ţi-a dus norocul către o străduţă lăturalnică
unde luceşte sidefiu un felinar îmbătrânit.
un lătrat, miros de levănţică, trei cărţi pe fiecare raft şi un pachet de bancuri seci, cât timp eu -
îţi voi zâmbi cu strungăreaţă!


Aforic - Ingerii Plang


as promised!!

luni, 27 iulie 2009

iulie

eu sunt un nimeni,
dar marea întreagă e a mea
şi 6 832 105 fire de nisip îmi aparţin
le-aş împleti în 7
apoi decora cu alge creţe
şi cu stele de mare aurite -
melancolii de vară
congelate-n amintiri.


FunkTastics - Priveste in jur

pff.

leapşă de la Graţi.

What was your first:

Car - vro dacie amărâtă.

Trip within borders - Făcăieni?

Trip abroad- pas.

Memory - un drum inzăpezit dincolo de un geam aburit al unei maşini.

Pet - Tambur, doggy.

Crush - Tudor Chirilă. lol.

Discovery - n-am habar.

Job - pas.

Idol - pas.

Creation - cică benzi desenate powerpuff girls sau ceva de genul.

leapşă către Adina.


Ceilalti - Porumbelul negru

luni, 20 iulie 2009

iubit


m-ai fi iubit
o ştiu
şi idila noastră ar fi fost
un nor deasupra oraşului
doar tachinând

m-ai fi iubit
o ştiu
precis şi sincer
şi trupurile noastre ar fi fost
zidul cu iedera amorţită pe el

m-ai fi. o! ştiu
iubit
şi buzele noastre-ar fi şi-acum încleştate
ca o scoică
apărându-şi perla

şi nu ştiu nimic
dar te-aş fi iubit
ezitant,
dar cu dedicaţie.


Eels - Love of the loveless

miercuri, 15 iulie 2009

nu există vers absurd

pană de curent intelectual
frigider în flăcări
surâsuri îngheţate
cartierul nostru -
ca un suflet
ambalat în oase boante
şi piei reci
virgine de temperaturi
emoţionale.
te cunosc?
sau aş vrea... ?
un gând care nu
......................
mă va înfiora.

chiar ţi se pare absurd?


Silent Strike feat Ada Milea - Astenie

duminică, 12 iulie 2009

ultim salut

mă roade tristul gând
că nu mai pot să simt
la fel.
cântarul e strivit de lipsa
de trăiri.
cad în fundătura propriei robii
încerc s-ajung la baza norului
înfipt în cuiul
unui paradis particular.
aştepţi să-ţi spele gândul criminal
c-un picur
al ploii de lumină.
dar nu-i nicicând de-ajuns,
nicicând nu scapi de chemarea
lugubră a ochiului felinei
ce-şi ascute fălcile
la tine în stomac.
şi mă fixezi cu privirea ei
ştiind că-s doar un amărât
necunoscut
ce-a picurat pe a sa limbă
ceanura propriei credinţe
şi o negare, un refuz,
un ultim zâmbet
celor care nu îşi mai cară în spinare
resemnarea.


Feist - Honey, honey

sâmbătă, 11 iulie 2009

Rugă

Dă-mi fiori de roz
atingeri de februarie
cearceafuri ude de lumină
şi pulsuri stopate în amurg!
Opreşte-mi glasul ce te strigă
şi amăgirile
parfumate cu ploaia
ce mi-ai desenat-o pe umerii-mi căzuţi. de dor.

Şi căutam să rămân
printre razele de soare
ce ard sărutări refuzate
şi imagini crăpate pe suprafaţa retinei.
Şi căutam să rămânem
să ne păstrăm aici trăirile
în staţia asta jegoasă de autobuz
ce ne uneşte şi ne desparte
aceasta clipă
în firimituri.
imaginea fugară de pe lentile
guri ce-şi trăiesc vorbe
de iulie
născute din incendiile emoţionale ale iernii.

din hol îţi scriu câteva rânduri
şi ţi le strecor pe sub uşă
să ţi le imprim pe gând
fără să aştept un răspuns.
căci ştiu că în simţirea asta
se lucrează cu jumatăţi de măsură.

partea goală a acestui pahar
eşti tu.



Everlast - Anyone

duet. în colaborare cu Luca.

Am mers prea mult cu ochi închişi
Călcând peste umbrele mele
Credeam că-n lumină se gasesc amintirile
zilei de ieri. Fugeam
spre nicaieri, cu mâinile-ntinse spre cer
cu-o lacrimă stinsă în scrum
Şfichiuiam cu degetul prin aer
Chemări puerile la adresa rândunelelor
Canţaţi-mi un anotimp amar
cântaţi-mi, căci încet dispar
Printre crengi instabile de stejar
Printre culori arse de-anotimp
Am să pictez un punct pe fruntea ta
copil defunct
Dar ai să-i dai singur culoare
din paleta ta de flori
Ah, priveşte-ne de sus, spirit rebel al anilor cântaţi
Cum am ajuns să cer parfum de buze
Să-ţi simt cu-acelaşi simţ, cu toată firea!
pulsul veninos ce-mi înfierbântă Empireul spiritual
Sau poate doar un gând banal
ce-mi refuză alienarea.
Nu-mi refuza conceptele profane
Nici mesajele răcnite parcă din cutiile poştale, uzate

Astăzi am să râd la soare!


Serj Tankian-Sky Is Over


P.S. : LA MUUUUUULŢIII AAAAAAANI, CORINEEEEEEEEL!

joi, 9 iulie 2009

dualitate în oglindă.

by Edi and I.
ace de conifere perforând prin timp,
ferestre de ochi incipiente,
lichide edulcorând pielea crestată adânc
printre urme de culori îmbatrânite de secete menstruale
cu scuze patetice. Ciobind buricuri
s-ating dureri fertile de regrete
regretate de imbecili prevazând prin cavităţi pământeşti
telepatie! pamântescul se converteşte în plăceri carnale binecuvantate de dogmatici catolice!
apologie pierzaniei renegate!
roagă-mă, pierzându-mă fireşte printre mesteacăni oripilaţi de icoane sufleteşti.
nu mă mai lăsa să fluier melodii aburite de-atâta suflu greoi…
uşor, scrie-mi versuri de pomana din primăvară -
pavează străzi întregi cu versuri decupate din suflete
… minciuni aclamate de strigăte demonice
aparent – dar toate-s proporţii de fire desprinse din împletitură!
săruturi care nu mint mult, dar
ramân agăţate de garduri ca Pungile duse de apele furtunii
să mai cadă printre deşerturi monumentale de patrimonii polare.


Beatles - Something


miercuri, 8 iulie 2009

Dop

vreau ca vara asta să ningă!
anotimp nenorocit
şi insensibil.
doar sufletul mi-l lasă-nzăpezit
şi stau şi curăţ de pe marginea firii
mocirla.
mă aşez pe pervazul geamului
ce dă în stradă
cu scârţâituri şi furnicături de timpi morţi
lasă claxoanele să-ţi umple trupul
aşa cum umple
tunetul o casă goală.
nu-ţi mai fie teamă de însăşi temeri
lasă-mă să îţi vorbesc
lângă baraj
înainte să te-arunci.
vor dormi peştii pe braţele tale
lungi - precum crengile de prun
şi ochii tăi vor fi două bule de apă
sparte de catargul
adormit la baza mării.
şi caut gheaţa de pe fundul retinei
s-o scurg
verdelui senil
cu chemări barbare.
comandă, nu cerere
un făcut - niciun ideal!
totu-i realizabil.
încovrigată în alburi de apă pufoasă,
în propria groapă
originală şi plăcută
număr stelele stinse
şi îmi las venele înlocuite de fire de iarbă -
mi se scurge sevă pe os
femurul crapă
trecătorii nu observă
îl calcă-n continuare.
mă întreb
cu fiecare trecător
aceeaşi întrebare.
las isteria să-mi lipească-ncheieturile
mă-ncolăcesc mai tare
dacă ar avea covrigul ăsta gaură
sufletul mi-ar rămâne întreg.
caut pe fundul căzii pline
trupul fericirii
mărunt, schilod, cocoşat şi albit
d-atâta stat pe tuşă.
scot dopul şi alunecă pe ţeavă
trecătorii.


Damien Rice - Sleep Don't Weep

luni, 6 iulie 2009

Măturăm suflete

Astăzi, 6 iulie 2009, acum, ora 23:07 ţin să menţionez că nu mai înţeleg absolut nimic, că neuronii mei se clatină a somn, îmi pun la îndoială propriile convingeri şi îmi afişez slăbiciunea pe amărâtul ăsta de blog şi mă întreb de ce încă nu m-am oprit. ZZzzZZzz. Semnul întrebării sună interpretabil în vid. Mă păcăleşti. Dar ce e şi mai grav e că... mă păcălesc. Mă pierd printre zgomotele făcute de roţile maşinilor, printre frâne bruşte, printre fire de iarbă, picuri de polen, bâzâituri de insecte, ciupituri de purici şi mâncărimi nesimţite. Ascult zăngănitul fierului şi simt vibraţiile incontrolabile şi semnalele solare vii, dar cumva reci sub învelişul de lumină.
Credeam că înnebunesc negăsindu-mi picăturile, mă simţeam ca din cărţi - din nou!
Şi focul ăsta mocnind încă e tot din cărţi. Se simte dureros, dar nu-mi dau seama dacă findcă s-ar stinge sau ar creşte. Mai are vro valoare oricum ar fi? E ca o poveste fără sfârşit sau ca basmele, de oricâte ori le-ai citi niciodată nu se schimbă ceva, totul rămâne la fel. Cum de exită echilibrul ăsta? Oare şi noi retrăim de sute sau chiar mii de ori aceleşi vieţi şi nici nu ştim? Şi un dumnezu plictisit se asigură că noi o să ne facem sfinţeşte datoria de a trăi conform unui plan bine stabilit dinainte. Dar de ce n-avem şi noi carneţele d-alea ca prinţul din Happily N'ever After, ca să şim exact ce căutăm. Dar nu-i aşa simplu. Păi se putea? Hell no! Simt că mă tot învârt în jurul aceleiaşi idei. Ameţesc.


Punct.
Nu mai pot!



The Hush Sound - Hurricane

sâmbătă, 4 iulie 2009

Haaaaaaai!

M-am grăbit... sau poate mă înşel. Aaaarrghh! Prea mulţi "poate". Nu-mi plac chestiile ipotetice, totuşi mă înconjor de ele. Stop aici! Trebuie să-mi scutur niţel praful de pe suprafaţa minţii. Hai să facem echilibristică pe aţa încărcată de culoare a vieţii, hai să sărim şi să riscăm şi să tragem concluzii pripite, să nu mai zicem "poate" sau "probabil", să zâmbim atunci când e grav şi să ne încredem, să căutăm o idee inovatoare pentru momentul acum, să îmi pieptăn câteva şuviţe din părul meu dubios, să vorbeşti mult şi eu să te ascult, să sărim de la etaj şi să aterizăm pe o plapumă de iarbă, să trasăm dungi cu carioca pe hartă, să ne imaginăm că putem să înotăm... prin aer, să râdem până ne paralizează maxilarele, să ne certăm, să ne ignorăm, să ne isterizăm, să-mi urlaţi în ureche că sunt obositoare, să ridic din umeri, să strâng mărunţiş în portofelul Andei, să văruiesc un zid, să fiu ajutată să-l caut pe Spiridon, deşi pare absurd şi aberant, să trecem peste, să nu vă mai uitaţi ciudat la cei care poarta bocanci vara, să numărăm stele, să nu ne mai oprim la 69...şi să o lăsăm pe Corina să zică steale în loc de stele, şi să mă opriţi din a mai zice bancuri cu Chuck Norris, să îmi respectaţi conceptele, deşi nu le aprobaţi, să mă bucur acum fiindcă asta e o listă, yay!, să ascultăm muzică la maxim, să bem apă din sticla de şampanie, să ne amăgim, să vedem He's just not that into you de nenumărate ori, să apreciem prieteniile astea, să iubim clipele astea, să nu mai credem în banal, să ne prefacem că nu ştim ce e chiar şi atunci când am putea avea impresia că îl trăim, să depăşim momentul, să ascultaţi melodii d-ale mele şi o să ascult şi eu d-ale voastre, să ne forţăm să plângem la drăciile la care ne holbăm de zor, să alergăm prin ploile reci de vară, ca ploaia de azi, să citesc mult, să trecem peste, să n-o las pe Anda să se arunce, să ghicim în cărţi, să stingem toate calculatoarele pentru o zi, să le scoatem din priză, să facem schimb de tastaturi, să-mi daţi un microfon să-mi înregistrez nenorocita aia de melodie pe care nu o găsesc pe nicăieri în afară de trilulilu, să număr nodurile de la brăţări, să facem poze la nori. Era acum 2 zile norul ăsta care arăta exact ca România. Din păcate, a înghiţit-o un câine-nor.


Collie Budz - Come Around

vineri, 3 iulie 2009

Încă 3!

Ştii clipele alea care-ţi taie răsuflarea? Eu nu le înţeleg. Fiecare om percepe asta într-un anume fel care mie mi se pare absurd. De altfel, multe lucruri mi se par. Azi am folosit peste normă cuvântul "trist". De ce? Nu ştiu. Cadrul meu familial asta îmi inspiră: trist. Sinceritatea expusă îl doare pe emiţător mai mult decât pe receptor, fiindcă doar aceluia îi pasă de părerile sale. Ce s-a întâmplat? Ce se tot întâmplă? Cumva mă blochez din nou. Înainte obişnuiam să inventez poveşti, să creez personaje, să mă joc de-a romanciera. Acum doar gravez sentimente pe ecrane luminoase, pe foi mototolite, în ochii mei. Căutam ameţeala asta de mult, dar cumva, acum nu mă ajută. Şi să tac şi azi pentru că acum 8 zile a fost pustiu? Mă simt ca un bumerang. Nu trebuie să explic asta. Bănuiesc că se înţelege. Am să mă apuc din nou de poezie. De fiecare dată când stau mai multe zile fără să scriu mă simt ca şi cum m-aş trăda sau aş abandona... m-aş abandona pe mine. Care-i cuvântul pe care-l caut zilei de azi? Amnezie. Uit. Uit ce-am visat, deşi îmi place să-mi notez vise, să încerc să le înţeleg... şi mă simt iar la fel ca în acele zile în care sunt epuizată şi afirm la sfârşit: s-a terminat doza de fericire azi. Aşa e! Zău. Dacă nu-mi pot lua energiile de la cei din jur, dacă n-am de unde-mi lua energiile nu pot să mă bucur decât uneori de lectură, dar nici măcar. Sau poate mă înşel, poate amnezia asta nu este caracteristică lui azi. Poate că tu ai dreptate, dar poate n-ai. Caut prea multe semnificaţii, mă agit până nu mă mai înţelegi, îmi schimb expresia, starea, componenţa, mă transform... În ce? Aiurez? Se poate. Azi citeam aiurea pe internet, că nah. Şi găseam atâtea spirite încrezute. Vă cred instabili. Pe toţi. De ce? Fiindcă vă făliţi cu ideile voastre, cu replicile, cu sclipirile, cu frazele construite complicat. Ce sens are? De ce aş sta să rumeg ceea ce voi consideraţi genial dacă pe mine nu mă atrage? Sunteţi trişti tocmai fiindcă nu înţelegeţi tristeţea sau tocmai fiindcă fugiţi de ea. Poate că acum vorbesc cu sinele meu. N-am de unde ştii. Poate-mi citeam propriile cuvinte şi mă regăseam şi dezamăgeam şi renegam. Dar nu-i aşa. Nu-i loc de regret. Da, fug. Destul de repede, sper. Simt un glonte-n capul ăsta al meu. Cum de unde ştiu cum se simte aşa ceva? Imaginaţie! Baliverne, spui? Te înşeli. Dacă nu-ţi creezi propria plămădire a minţii, atunci nu crezi nimic. Fiindcă tu eşti ceea ce tu creezi în spatele scoarţei umane proprii. Iar ăsta e lucru al imaginaţiei. Nu te mint, serios! Mi se plimbă prin şanţurile creierului, apoi prinde viteză şi ca o torpilă îmi extermină... emoţia. Îmi plâng de milă, eh? Asta e. Mi-am propus să nu mă mai vait, aşa că n-o voi face. Voi plasticiza un răget. Noapte bună!



Oasis - Stop crying your heart out