luni, 20 octombrie 2008

Simt lacrimi mari

Simt lacrimi mari, fierbinţi

Cum se preling prin carne.

Şi tare-as vrea să urlu,

S-agonizez uimirea ce-o resimt.


Carnea obrazului mi-o sfâşie,

Fără resentimente, lacrima arzândă.

De ce nu ştiu?

De ce toate raspunsurile-s vagi?

Fiindcă doar unul e răspuns

şi nimeni nu îl ştie.

De ce? Fiindcă-i prea simplu

ca să-ţi dai seama că de fapt

acest imens înseamnă

doar atât...


Viaţă plină de afirmaţii inutile,

Viaţă înecată în clipe fără rost.


Şi urme mari în carne

Au imprimat în ele suferinţa

Lacrimii cazute prin obrazul

Unui străin anost.


Tu nu şti cine sunt

Şi nici nu-ţi pasă.

Cât de frumos e chipul

Brăzdat de suferinţe!

Atâta vezi. Nu-ţi pasă.


La urma urmei

Şi ochii-aceia vii

tot văd prin tine.



Song of the day:

Epica - Cry for the moon

Lyrics of the day:

Follow your common sense
You cannot hide yourself
behind a fairytale forever and ever

3 comentarii:

Get. spunea...

Ai ceva cu agonia :))

Joc de nuanţe spunea...

Eternitatea agonizanda a vietii de taran.:))

Unknown spunea...

Agonia, agonia, agonia...
deabia astept sa vad cum o sa-ti transpui setimentul asta in masca...:P