Of of... iar a trecut ceva timp de când n-am mai scris. Trist.
Mă uitam azi pe nişte bloguri şi ce la zi sunt unii oameni. Frumos, mai ales că au şi despre ce vorbi şi mai şi ştiu cum să vorbească, mă rog, să scrie.
Citeam pe un blog nişte comentarii amuzante cu privirile la statusul personalităţilor de pe messenger. Hilar, de-a dreptul. Trist că nu pot face şi eu ceva similar, ţinând cont că în lista mea sunt oameni puţini şi statusuri nu aşa stupide. Poate vro-tâmpenie, două pe la foştii mei colegi.
Plicticos. Vîlcea e plicticoasă. Nimic nu se întâmplă. Piţipoance la tot pasul, deja sunt banale şi fără haz. Existenţa lor mă lasă rece. Manelari. Să comenteze cât or vrea. Nu mă mai stresează. Trăim rutina din plin. Cum să nu...
Au trecut 4 zile de la aniversarea mea. Bravo mie.
Nopţile mi le pierd citind, zilele murind de cald. Nu mă mai plictisesc aşa tare. Râd, râd mult. Dar îmi dau seama că nu e chiar genul de ocupaţie cu care vreau să îmi ocup rutina. Vreau să scap de rutină, nu vreau să mai râd din aceleaşi motive, nu vreau să fiu un om banal care râde din orice doar de dragul de a râde, fără a se bucura în mod special de fiecare moment. Se va rezolva şi asta.
Am voinţă, am putere!!!
Mă uitam azi pe nişte bloguri şi ce la zi sunt unii oameni. Frumos, mai ales că au şi despre ce vorbi şi mai şi ştiu cum să vorbească, mă rog, să scrie.
Citeam pe un blog nişte comentarii amuzante cu privirile la statusul personalităţilor de pe messenger. Hilar, de-a dreptul. Trist că nu pot face şi eu ceva similar, ţinând cont că în lista mea sunt oameni puţini şi statusuri nu aşa stupide. Poate vro-tâmpenie, două pe la foştii mei colegi.
Plicticos. Vîlcea e plicticoasă. Nimic nu se întâmplă. Piţipoance la tot pasul, deja sunt banale şi fără haz. Existenţa lor mă lasă rece. Manelari. Să comenteze cât or vrea. Nu mă mai stresează. Trăim rutina din plin. Cum să nu...
Au trecut 4 zile de la aniversarea mea. Bravo mie.
Nopţile mi le pierd citind, zilele murind de cald. Nu mă mai plictisesc aşa tare. Râd, râd mult. Dar îmi dau seama că nu e chiar genul de ocupaţie cu care vreau să îmi ocup rutina. Vreau să scap de rutină, nu vreau să mai râd din aceleaşi motive, nu vreau să fiu un om banal care râde din orice doar de dragul de a râde, fără a se bucura în mod special de fiecare moment. Se va rezolva şi asta.
Am voinţă, am putere!!!
Song of the day:
Emeric Imre - Nebunul de alb
Lyrisc of the day:
Acum sunt mai pustiu ca totdeauna
De cand mă simt tot mai bogat de tine
Şi-mi stau pe tâmple soarele şi luna
Acum e cel mai rău şi cel mai bine
Emeric Imre - Nebunul de alb
Lyrisc of the day:
Acum sunt mai pustiu ca totdeauna
De cand mă simt tot mai bogat de tine
Şi-mi stau pe tâmple soarele şi luna
Acum e cel mai rău şi cel mai bine
3 comentarii:
Frumos!
La mulţi ani cu sănătate (deşi "tocită", urarea asta are "miez" -o simt, ca să zic aşa pe ... propria piele)!
Dacă te plictiseşti ... poate alegi sa citeşti ceva din ... lista asta
(doar suntem mereu nişte actori debutanţi pe scena vieţii şi tindem să ne perfecţionăm, nu?):
George Banu, „Actorul pe calea fără urmă”
Ion Cojar, „O poetică a artei actorului" ***
Antonin Artaud, „Teatrul şi dublul său”
Peter Brook, “Spaţiul gol”
Mircea Cristea, “Teatrul experimental contemporan”
Natalia Dănăilă, “Magia lumii de spectacol”
Camil Petrescu, “Modalitatea estetică a teatrului”
Ion Sava, “Teatralitatea teatrului”
Andrei Şerban, “Lumea magică din spatele cortinei”
Michel Viegnes, “Teatrul – Problematica esenţială”
Vacanţă plăcută!
Mulţumesc pentru urare, cât şi pentru sugestia în materie de lectură.
Sunt foarte bune cartile recomandate, dar am o intrebare, le ai cumva in format digital, sau ma poti directiona catre un loc d unde sa le cumpar!!!
Mersi fain
!:*
Trimiteți un comentariu