drumul ăsta e pavat cu vise uscate
pe care calc fără să-mi pese, pe care calci fără să ştii
pe care le striveşti fără să vrei sau să ai de-ales.
azi sigur nu te mai pierzi în visare,
căci visarea e moartă. ai călcat visele toate.
priveşti de la etaj cum fantasme se ridică şi cad la loc
e imposibil să se înalţe de tot. le suflă vântul şi alunecă pe-asfaltul desenat
cu culori de ieri şi culori de azi, poate mâine chiar se va zări o culoare
pe puzzleul incomplet de pavele uscate
plin cu vise ce şuşotesc printre lacrimi amare
dorinţe de mult abandonate.
am crescut eu, au crescut şi ei
am uitat cum era vise de copil s-avem
şi le-am lăsat, abandonate, vise orfane, dorinţe sugrumate...
5 comentarii:
:-? imi suna un pic a Vama Veche
dar tu esti ideala, Heli
:X
da, stiu... poezia modernista suna toata a Vama Veche.
şi mie îmi sună a Vama Veche...
Şi e .... diferită de celelate poezii scrise până acum....
Da'mi place!
:D
Domne Ce subiect...e cumva Vama Veche:O...Heiii let`s talk about serios Things like...Aceasta poezie...Frumos:)
Da Radu...Ai atins ceea ce trebuia atins:)))
Trimiteți un comentariu