marți, 10 noiembrie 2009

toamnă

dudul vrea să mă anunţe c-am înnebunit
zi de zi se clatină când vin acasă (de parcă mă recunoaşte
ca un câine docil)
îmi arată (însă) direcţia cealaltă
da, crede şi el că-s dusă pe cărări

zâmbesc în ploi nescrise pe tenuri imperfecte,
dar pleoapele mele iubesc norii ce dansează-n gene

şi ţopăi pe frunze înecate
ce vor să-mi danseze sub tălpi
pe-alei pierdute printre blocuri plânse

dudul nu aprobă comportamentul deplasat
-dansezi cu frunzele ce mor?!

toamna-i un funerariu colorat
sau poate doar îşi poartă hainele de doliu pe dos?

tu ce crezi, dudule?

e rece visul
că nu sunt
că nu eşti

doar un copac subţire ce se-nclină


Ingrid Michaelson - Morning Lullabies

6 comentarii:

Constantinov Rada spunea...

Mie nu-mi prea place toamna, insa aceasta poezie mi-a dat de gandit.S-ar putea sa o agreez intr-un viitor apropiat.[imbratisari>:D<]

Mădălin Ciortea spunea...

Minunat poem, piesa aleasa petru fundal este inspirata si inspira o toamna tacuta dar navalnica in (re)sentimente.

Get. spunea...

"zâmbesc în ploi nescrise pe tenuri imperfecte,
dar pleoapele mele iubesc norii ce dansează-n gene"

geniale imagini create. dudul te crede dudă :))

Joc de nuanţe spunea...

@Rada sper să ajungi s-o agreezi, căci toamna e superbă!

@Mădălin mulţumesc de apreciere şi melodia am ales-o cam aiurea, e ultima pe care am ascultat-o ieri, nu eram sigură dacă se potriveşte cumva...

@Anda, dacă dudul mă crede o dudă, înseamnă că are un sentiment patern faţă de mine.

Evelyn spunea...

Toamna e preferata mea!`:x


Iubesc ploaia si baltile!:D

Poezia ta H. e haioasa dar si dramatica:)

Lola. spunea...

"dudul vrea să mă anunţe c-am înnebunit" hai ca e foarte tare asta ;))