vineri, 17 aprilie 2009

în gropile de ciment spart

caut piese pierdute prin gropile de ciment spart

şi nu găsesc decât imagini scorojite de trecut.

ce te face să fii aşa?

unde ţi-e zâmbetul, copile, cândva atât de viu şi cald?

a adormit pe pagina îndoită a cărţii ce-n groapa de ciment spart ai aruncat.

de ce?

căci trecutul rămâne un trecut şi prezenzul continuă prin prezent spre viitor.

nu voi mai avea ocazia să indrept pagina îndoită a cărţii,

dar voi avea ocazia să învăţ din nou să zâmbesc.

mă-nvârt în jurul unei cozi de poezie...

poate că versurile sunt nişte pui de iepure

mici, pufoase şi tăcute, dar cu ochi mari şi plini de

negru... sau de roşu... sau de imaginea ta.

oglindă a gândului mărunt.




Lake of Tears - Headstones

Un comentariu:

Get. spunea...

cute faza cu iepurele