22 ore

De multe ori mă gândesc că sunt atâtea de spus, dar vocabularul atât de redus pentru a exprima atâtea. Clocoteşte în mine dorinţa de a scrie, a scrie orice, dar nu pot, parcă se lovesc ideile de pereţi şi rămân infipte acolo, de nerecuperat, parcă zboară gândurile afară pe geamul deschis pentru a se întinde la soarele ăsta jucăuş, care ne păcăleşte cu absenţele sale nesuferite. E miercuri şi nu pot să cred. 1 iulie. E deja iulie. E ziua lui Mitch Hewer. Happy birthday to him! Mi se pare dubios cum oamenii sărbătoresc trecerea timpului. Poate-s imatură şi gândesc prea îngust. Nu iau în considerare evoluţia. A trecut un an. Am citit de anul trecut un număr nu tocmai fabulos de cărţi, 80 sau cam aşa (da, sunt obsedată, ţin socoteala), am văzut vro 6 seriale şi în jur de 100 de filme. Am uitat multe, am învăţat chestii noi şi m-am pierdut în detalii. Am învăţat să împletesc brăţări, am făcut cunoştinţă cu o gamă largă de medicamente, am cunoscut oameni noi, m-am certat cu vechi, m-am răcit şi m-am încălzit în funcţie de temperatura spirituală a celor de lângă mine, am început să aberez chiar mai dubios decât înainte, mă simt ca un copil, mă simt din contră - mai mică, mai agitată şi mai moody than ever. Am slăbit spiritual. Şi am ajuns altfel decât m-am aşteptat. Mulţi dintre noi ne temem să nu cumva să ajungem ca diverşi oameni pe care-i dispreţuim sau vedem într-o lumină proastă, însă de multe ori ne este dat să ajungem exact aşa sau în fuga noastră disperată de acest ceva, pierdem calea aleasă, ne rătăcim şi ne trezim în faţa unei oglinzi care ne arată exact aşa cum nu vrem să fim. N-am model în viaţă, dar am multe exemple de AŞA NU! M-am avântat în aiureli şi am greşit, am uitat să gândesc, am făcut alegeri care acum nu le mai consider greşite, dar drept corecte nu le voi categoriza niciodată, au fost căile de mijloc în care nimeni nu crede. Lumea nu e împărţită aparent în variante a sau b, oameni şi subdiviziuni de oameni (asta este discutabil, dar e mai plăcut să crezi că nu). De multe ori aş vrea să nu se mai oprească ploaia. Azi ar fi o zi minunată dacă aş avea ploaia prin care să alerg. Am avut un vis ciudat. Fumam. Cică o să acţionez necugetat, o să mă avânt iar şi dup-aia o să revizuiesc şi de teama regretului o să încep să cuget la chestii ipotetice fără valoare. Şi acum mă tot întreb: Ce o să fac? Când? În ce context? Legat de ce? M-am trezit cu gura amară şi-mi dansa în minte fumul ţigării din vis. Ţigara neagră. Senzaţie de instabilitate. Ieri... am mâncat clătite. Aveau gust de copilărie.

Whitesnake-Love ain't no stranger

fav quote at the moment: Fuck it! I'll do it my way! And the people who love me will understand why I'm doing it because they love me. (Skins)