Joc cu implicatul

Joci de-a v-aţi ascunselea şi ai ochii închişi şi numeri. Nu te gândeşti la timp, ci doar la joc şi la distracţie, nu-ţi dai seama cum tocmai tu numeri secundele ce se pierd. Ai ochii închişi şi nu mai vezi lumea, nu mai percepi şi nici nu mai conştientizezi prezenţa ei, ci doar a jocului. Tragi cu ochiul. Nu-i corect. Nu ne mai jucăm aşa. Te-am prins! Pleacă d-aci. Nu ne plac trişorii.
Nu ştii când să te opreşti, nu-i aşa?
Nu-mi dau seama când e joacă şi când e serios. Le combinăm prea armonios, aparent, prea calculat, prea prea...
Dacă m-ai iubi la modul perfect compus (compus perfect - pare-se) ar fi de înţeles, dar aşa nu e.
Se apropie "valentinii", cu paşi repezi. E ziua maicămii. La mulţi ani de p-acum! Asta-i singura semnificaţie a tam-tam-ului ăstuia. Ce nonsens!
Aşa se umple viaţa de deşeuri.